Conferința internațională „Statul, securitatea și drepturile omului în era digitală” (14-15 decembrie 2023) a constituit o platformă de prezentare și dezbatere publică a celor mai importante rezultate științifice obținute, pe parcursul a 4 ani, de către echipa de cercetători din cadrul L.C.Ș. „Drept Public Comparat și e-Guvernare”, în contextul realizării Proiectului „Modernizarea mecanismelor de guvernare axate pe protecția drepturilor omului”. Prezentarea rezultatelor obținute a fost organizată în cadrul unui Panel separat, dedicat acestui scop, numit generic Autorități și angajamente instituționale pentru fortificarea mecanismelor de asigurarea a drepturilor omului în era digitală. De asemeni, în cheia rezultatelor obținute au fost organizate secțiuni separate în cadrul cărora au fost discutate aspecte extinse cu privire la direcțiile de cercetare din cadrul proiectului de cercetare, cum ar fi: democratizarea și statul de drept, siguranța în mediul online, schimbările climatice și dreptul la un mediu neprimejdios, tendințe de dezvoltarea a științei juridice, calitatea și eficiența justiției.
Dna Elena ARAMĂ, dr. hab., prof. univ. a sintetizat rezultatele științifice într-un comunicat despre Dialogul dintre autoritățile publice: relații întru consolidarea democrației. Prof. Elena Aramă a concretizat că cercetările în cadrul proiectului s-au axat în temei pe subiectele democrației și protecției drepturilor omului într-o societate ce tinde spre democrație, astfel încât, prin democrație, fiecare membru al societății să aibă șanse la dezvoltare. Aceste două aspecte au fost cercetate în conexiune strânsă, întrucât se condiționează reciproc. S-a constatat că, alături de aceste două subiecte, trebuie plasat și al treilea: comunicarea publică. A fost remarcat faptul că o comunicare dintre autoritățile publice poate fi considerată ca una ce are toate șansele de a evolua în direcția consolidării democrației și a protecției drepturilor omului, un rol important aparținând Curții Constituționale, care, pas cu pas, conturează identitatea constituțională a Republicii Moldova. În baza analizei materialului factologic, a fost definită comunicarea dintre autoritățile publice, atât la nivel de Curte Constituțională, cât și de Parlament, Curte Supremă de Justiție, organe judecătorești de prim nivel, ca una ce evoluează permanent în direcția protecției drepturilor omului. Comunicarea respectivă, constată Dna Aramă, are ca rezultat triumful valorilor constituționale fundamentale, printre care se plasează libertatea, egalitatea, democrația, statul de drept. Treptat, Curtea Constituțională a Republicii Moldova capătă statură instituțională și autoritate morală de a apăra persoanele de abuzurile Parlamentului, adică de fapt, de a proteja legiuitorul de el însuși, când are tendința (clară sau mascată) de a încălca Constituția, astfel încât Curtea combate deteriorarea legislației, cu scopul ca aceasta să nu devină sursă de incertitudine pentru justițiabili. În aceste demersuri, autoritățile publice care comunică în mod eficient nu numai contribuie la o protecție eficientă a drepturilor omului, ci și influențează nivelul de democrație într-un stat anume, reflectându-se la nivel individual în conștientizarea dreptului de a avea drepturi și că documentele despre drepturi nu sunt formale, ci chiar deschid calea pentru revendicarea lor.
Dl academician Ion GUCEAC, dr. hab., a intervenit cu un raport privind Actualizarea reperelor normative naționale inerente statului social. A fost susținută ideea că imperativul indispensabil al unui stat social operant constă în orientarea tuturor organelor și instituțiilor sale către obiective capabile să asigure în mod real bunăstarea oamenilor, pacea și echitatea socială, protecția drepturilor și libertăților omului și cetățeanului. Social poate fi considerat numai statul care garantează: o pondere minimă de subzistență; asigurare socială pentru limită de vârstă și dizabilitate; crearea condițiilor pentru accesul categoriilor sociale vulnerabile la locuințe gratuite sau sociale; accesul gratuit sau contra unei plăți accesibile la asistența medicală de înaltă calitate pentru categoriile largi ale populației; accesul gratuit sau contra unei plăți accesibile la educația de calitate în conformitate cu oportunitățile reale ale individului, nevoile pieței muncii și nivelul de dezvoltare spirituală și morală a societății. Edificarea unui stat social autentic, poate deveni o realitate din perspectiva realizării a două categorii de sarcini: strategice și tactice. În calitate de principii fundamentale ale politicii promovate de statul social au fost menționate: democrația, legalitatea, umanismul și moralitatea.
Dna Rodica CIOBANU, dr. hab., a prezentat un discurs în care a configurat Constante și variabile în măsurarea eficienței mecanismelor de protecție a drepturilor omului. În contextul prezentării s-a menționat că actualmente, în condițiile statutului de stat candidat al Uniunii Europene obținut, inițiativele de reformare și modernizare au adus cu sine atât beneficii, cât și au reactualizat și scos la suprafață probleme nesoluționate, cu impact direct asupra persoanei și dezvoltării statului. Printre cele mai pronunțate se remarcă necesitatea de consolidare social-politică și juridică în consonanță cu principiile bunei guvernări, prin instrumente de evaluare a eficienței instituționale (răspunsului la necesitățile cetățenilor) și de creștere a gradului de încredere în realizarea unor progrese constante și semnificative în protecția drepturilor omului.
Dl Ianuș ERHAN, dr. în drept, a generalizat concluzii prin identificarea de Mecanisme de asigurare a drepturilor şi libertăţilor omului în procesul contravenţional. Opiniile lansate s-au axat pe faptul că dezvoltarea societății contemporane nu poate fi realizată fără asigurarea ordinii şi securității publice, or, acestea constituie acel paravan care asigură o bună funcționare şi dezvoltare a tuturor domeniilor sociale. La rândul său, ordinea publică este strâns legată de ordinea de drept constând din respectarea normelor de comportare generală, a regulilor de conviețuire socială, de apărare a cetățenilor și integrității lor, a drepturilor legitime și proprietății private și publice. Pentru ca legea contravenţională să îşi facă efectul, constată Dl Erhan, este nevoie de a atrage la răspundere persoana ce se face vinovată de comiterea contravenţiei, iar propriu-zis, constatarea şi examinarea contravenţiei sau contravenţiilor comise de o anumită persoană are loc în cadrul procesului contravenţional.
Dna Natalia CRECIUN, dr., a continuat discuțiile cu privire la modernizarea mecanismelor de guvernare în arealul justiției, prezentând un discurs despre Judecători împotriva judecătorilor. S-a reiterat că disciplina judecătorilor reprezintă un pilon esențial al carierei judiciare, gestionarea corespunzătoare a acestui domeniu fiind un imperativ, din perspectiva necesității asigurării echilibrului dintre independența judiciară și responsabilitatea judiciară, dar și din perspectiva impactului unei proceduri disciplinare asupra imaginii judecătorilor vizați și a magistraturii în ansamblu. În context, a fost accentuat rolul organelor specializate din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii cu competențe privind disciplina judiciară (Colegiul Disciplinar și Inspecția Judiciară). Au fost analizate câteva Hotărâri ale Colegiului Disciplinar, selectate în lumina unei noi tendințe constatate de Inspecția Judiciară în anul 2022 și anume privind depunerea sesizărilor cu privire la posibile abateri disciplinare comise de judecători – tot de către colegii judecători. Au fost formulate câteva concluzii și lansate piste deschise pentru discuții, cu privire la posibilele cauzele care au generat o asemenea tendință, rolul autoguvernării judecătorești în responsabilizarea judecătorilor individuali, valoarea comunicării profesionale în cadrul sistemului judiciar – din perspectiva mecanismelor de modernizare a guvernanței, axate pe protecția drepturilor omului.
Dl Oleg PANTEA, dr., a sintetizat concluzii solide, din punct de vedere științific, dar și practic, prin argumentarea indispensabilității instituirii unor Mecanisme de guvernare a penitenciarelor prin sistemul de progresie execuțională. În discurs, a fost abordată o problemă sistemică cu care se confruntă penitenciarele din Republica Moldova: individualizarea executării pedepsei și asigurarea unui sistem de progresie. S-a accentuat faptul că este valoros, din punct de vedere practic, ca statul să-și realizeze scopul pedepsei închisorii, astfel încât izolarea să securizeze societatea și să asigure deținutul o schimbare de comportament. Totuși, aceste valențe nu pot fi realizate decât într-un sistem execuțional progresiv, individualizat după personalitatea deținutului, tendințele de schimbare și nevoile sociale. Dl Pantea a insistat că este reforma urgentă care trebuie să ancoreze în sistemul administrației penitenciare. Mai mult decât atât, prioritatea securității naționale, respectarea drepturilor omului constituie fundamente de realizare a acțiunilor din Planul Acordului de asociere cu UE.
Dna Svetlana SLUSARENCO, dr., a intervenit cu un discurs ce a abordat într-o manieră generalizatoare, subiectul despre Reforma administratiei publice locale – o provocare majoră in contextul aderarii Republicii Moldoba la Uniunea Europeana. A fost reiterat faptul că unul dintre obiectivele aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană vizează accelerarea reorganizării administrativ-teritoriale. Reforma în domeniul administraţiei publice locale, la rândul său, vizează modernizarea şi adaptarea administraţiei publice la realităţile europene, răspunzând, în acelaşi timp, structurilor similare din ţările Uniunii Europene şi din alte state dezvoltate.
Dna Veronica MOCANU, în cadrul intervenției sale a vorbit despre transformarea digitală și a tratat profund aspecte cu privire la libertatea online, indicând oportunitățile digitizării cît și riscurile la care este expusă persoana iîn spațiul virtual. Analizând evoluția tehnologiilor informaționale în ultimele decenii, cu siguranță, a menționat dna Mocanu V. că acestea au înregistrat o creștere considerabilă atât din perspectivă cantitativă, cât și calitativă și impact. Tehnologiile informaționale au evoluat într-o măsură în care au redimensionat întreaga existență umană, ori omul contemporan nu se mai vede în afara spațiului digital și în afara cadrului real de utilizare a gadgeturilor informaționale. Existența umană este puternic influențată de mediul digital, mediu care altădată era considerat unul virtual, ulterior a căpătat ușor calificativul de spațiu real, iar astăzi, prin utilizarea tehnologiilor informaționale conectate digital, mișcăm lucruri, ne deplasăm, lucrăm, comunicăm, trăim. Anume această stare definește modalități noi în care trebuie abordat și gândit dreptul și utilitatea acestuia.
Concluziile prezentate într-o manieră sintetică și argumentată au acoperit câteva direcții fundamentale de cercetare: dominantele etapelor de schimbare și particularizare a democratizării societale; fundamente socio-juridice ale guvernării; perspective de modernizare a mecanismelor de bună guvernare axată pe protecția drepturilor omului – accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil; dreptul la un mediu neprimejdios; dreptul de acces la informație și protecție a datelor cu caracter personal; mecanisme digitizate de asigurare a drepturilor omului; asigurarea protecției drepturilor omului î n locurile de detenție; buna guvernare realizată de serviciile publice deconcentrate și de autoritățile publice locale; fundamentarea procesului de constituționalizare a drepturilor sociale. În ansamblu, a fost configurat design-ul instituțional și tactic de configurare, în termeni de eficiență, a mecanismelor de guvernare axate pe protecția drepturilor omului.
