La data de 19 mai 2022, s-a desfășurat masa rotundă cu genericul „Rolul educației juridice în promovarea valorilor bunei guvernări în justiție” – eveniment organizat de L.C.Ș. „Drept Public Comparat și e-Guvernare”, în cadrul Proiectului de cercetare „Modernizarea mecanismelor de guvernare axate pe protecția drepturilor omului”.
Masa rotundă și-a propus drept scop punerea în discuție a experiențelor și bunelor practici de realizare a educației juridice în condițiile actuale, a dificultăților sau a vulnerabilităților cu care se confruntă sectorul justiției, care ar putea și ar trebui să fie prevăzute la etapa formării juridice a profesioniștilor în drept. Aceasta ar fi o modalitate de a găsi soluții viabile cu privire la accentuarea și, după caz, regândirea rolului esențial al educației juridice pentru conștientizarea și promovarea valorilor justiției în contextul realizării bunei guvernări.
Evenimentul a fost moderat de dr. hab., prof. univ. Andrei NEGRU și dr. Natalia CRECIUN, care au asigurat o atmosferă degajată pentru comunicare.
Dl Andrei NEGRU, dr. hab., prof. univ., a enunța scopul și obiectivele urmărite.
Cu un cuvânt de salut au urmat Dna Rodica CIOBANU, dr. hab.,conf. univ., Director de proiect, care a argumentat necesitatea și utilitatea tematicii abordate, în vederea îmbunătățirii segmentului bunei guvernări, în special pe palierul educației și pe cel al justiției, acestea fiind interconectate și interdependente.
Dna Victoria SĂNDUȚA, judecător, Președintele Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției” (Vox Just) și Dl Marcel MORARU, Șeful Cabinetului Ministrului Justiției, au salutat organizarea evenimentului cu genericul enunțat, apreciat drept unul actual, rolul educației juridice în formarea viitorilor juriști, capabili a se implica în reformarea sectorului justiției fiind unul substanțial.
Runda de comunicări a fost inițiată de Dl Andrei NEGRU, dr. hab., prof. univ., subiectul abordat fiind Rolul conștiinței și culturii juridice în promovarea valorilor bunei guvernări. Aceste două dimensiuni – conștiința juridică și cultura juridică – au fost menționate drept fundamente valorice ale promovării bunei guvernări în ansamblul său. Potrivit Dlui, formarea conștiinței și a culturii juridice profesionale ar trebui să înceapă de pe băncile facultății, astfel încât, la etapa desfășurării unei activități în domeniul justiției, domeniu vast care include o multitudine de profesii și nu se reduce la magistratură, acestea să constituie apogeul pregătirii lor profesionale. Politicile promovate de Ministerul Justiției la etapa actuală, în domeniul reformării sectorului, au fost apreciate drept logice și consecvente, din punct de vedere tactic și strategic.
Dna Rodica CIOBANU, dr. hab., prof. univ., a remarcat indispensabilitatea soluționării chestiunilor de promovare a bunei guvernări prin platforme interprofesionale, ceea ce și-a propus să realizeze și efectiv realizează echipa L.C.Ș. „Drept Public Comparat și e-Guvernare”, în cadrul Proiectului „Modernizarea mecanismelor de guvernare axate pe protecția drepturilor omului”, în lista de evenimente de acest gen încadrându-se și masa rotundă. Discursul Dnei Rodica CIOBANU a fost focusat asupra subiectului: „Competențe ale educației juridice orientate spre promovarea bunei guvernări în justiție. O necesitate ori o prioritate?” În găsirea unui echilibru, științific și practic, între ceea ce furnizează instituțiile de învățământ superior și piața muncii în justiție, e nevoie de încurajat gândirea critică și de format competențe profesionale viitorilor juriști. Greutăți apar anume la identificarea conținutului acestor competențe profesionale (cunoștințe, integritate, meritocrație etc.), fiind nevoie de proiectat variabile măsurabile, obiective, lucru care poate fi impulsionat prin discuții interprofesionale de înaltă ținută științifică.
Dl Marcel MORARU, Șeful Cabinetului Ministrului Justiției, abordând subiectul cu privire la anumite Așteptări de la sectorul educației juridice în contextul realizării reformei justiției, a menționat despre necesitatea schimbării unor accente în formarea juridică profesională, în sensul promovării ideii valorice de spirit al legii, în raport cu litera legii și al susținerii inițiativelor bune, implementarea cărora ar fi în măsură a contribui la realizarea bunei guvernări în justiție. Asigurarea unei continuități a instruirii juridice profesionale și organizarea unor platforme comune, interprofesionale, de instruire, care să reunească, judecători, procurori, avocați, alți profesioniști, care să discute anumite domenii mai înguste din sfera de interes profesional, ar spori eficiența educației juridice naționale. A fost susținută opinia privind indispensabilitatea centrării studiilor universitare pe student, a acordării unei atenții deosebite dezvoltării unor abilități non-judiciare, necesare, spre exemplu, asistenților judiciari, grefierilor, în activitatea profesională. Cu titlu de recomandare, a fost sesizată oportunitatea invitării la asemenea tipuri de discuții a unor reprezentanți ai Ministerului Educației, fapt care ar putea garanta interdisciplinaritate și soluționare complexă a unor probleme la nivel de bună guvernare în educație și în justiție.
Dna Victoria SĂNDUȚA, judecător, Președintele Asociației „Vocea Justiției” (Vox Just) a prezentat un discurs complex, personalizat, la subiectul privind Educația juridică – de la cunoștințe teoretice la abilități practice. Au fost generalizate anumite practici pozitive, dar și negative, care se regăsesc în domeniul educației juridice, care, ulterior, afectează în aceeași manieră – pozitiv sau negativ – atitudinea subiecților care desfășoară activitate profesională în domeniul justiției, cu referire nu doar la judecători, ci și la alte categorii de profesioniști. Un rol substanțial îl are educația în ansamblu, Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” fiind implicată în acest proces, prin susținerea și organizarea de lecții publice, sesiuni de informare în licee, colegii, discuții cu studenți. Studiile universitare, la rândul lor, ar trebui să formeze și să dezvolte la studenți anumite abilități, pentru a facilita încadrarea în viitoarea activitate profesională, să diversifice metodele de predare, să ofere oportunități pentru internaționalizare. Cu titlu de model orientativ de inițiere a unor schimbări în învățământul superior la drept, a fost propusă lucrarea lui Thomas Barrett, „Dezvoltarea educației juridice holistice în universitățile din Republica Moldova”, care ar putea fi o sursă utilă și frumoasă de inspirație.
Dna Veronica POZNEACOVA, studentă anul 3 la Facultatea de Drept a USM, specialist în cadrul Oficiului Proiecte și Granturi, USM, a intervenit cu o prezentare la tema „Importanța instruirii în activitatea de prevenire a torturii”, în care a relatat prioritar despre necesitatea studierii unor aspecte teoretice și practice la acest subiect, în cadrul facultăților de drept, pentru a iniția viitori juriști, specializați în drept penal, în materia prevenirii și combaterii torturii, a tratamentelor inumane și degradante. Suport fundamental în susținerea acestei opinii a constituit faptul că dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentului inuman și degradant reprezintă unul din drepturile fundamentale ale omului, consacrat la nivel internațional și național, iar violarea acestuia are tangență directă cu demnitatea umană.
Dl Petru VÎRLAN, director adjunct al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, a intervenit cu un discurs privind Locul și rolul Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești în sistemul de drept al Republicii Moldova. Agenția are atribuții în domeniul organizării activității instanțelor judecătorești, al statisticii judiciare și derulează mai multe proiecte novatorii în domeniul justiției. Mare accent se pune pe digitalizarea justiției, prin dezvoltarea și implementarea sistemelor informaționale, care să permită, spre exemplu, utilizarea sistemului integrat de gestionare a dosarelor, a sistemului e-dosar, realizarea videoconferințelor, fapt care ar contribui la eficientizarea activității judiciare. De asemenea, interes deosebit este manifestat față de organizarea instruirilor profesionale, inclusiv intersectoriale, formarea fiind una multiaspectuală, astfel încât vulnerabilitățile depistate să fie discutate și soluționate în interesul tuturor actorilor implicați.
Dr. Natalia CRECIUN a prezentat un discurs privind dilema asumării sau neasumării de către universitate a misiunii de a schimba mentalitatea. Fiind inspirată din activitatea didactică la Facultatea de Drept a USM, cu studenții anul I, ciclul I, licență, comunicarea a fost axată pe reflecții asupra misiunii învățământului superior și asupra misiunii facultăților de drept. A fost promovată opinia potrivit căreia universitatea nu are doar rol de transmitere de cunoștințe, ci, și de încurajare a activității de cercetare și de impact societal sau de extindere comunitară, fapt care poate fi realizat prin formarea și dezvoltarea competențelor la studenți, după modelul taxonomiei lui Bloom. De asemenea, s-a pus accent și pe importanța dezvoltării creativității și curajului la studenți și viitorii juriști, prin a-i face capabili să gândească și să se implice în schimbare.
Toate comunicările au prezentat interes și au provocat discuții și comentarii consistente, participanții s-au implicat activ în analize critice, în generalizare de probleme, în proiectare de soluții și au manifestat deschidere pentru discuții și activități de perspectivă, în vederea organizării unor noi evenimente, a soluționării prin efort conjugat a anumitor dificultăți, astfel încât educația și justiția, reformarea cărora constituie o necesitate și o valoare pentru întreaga comunitate, să cunoască o ascensiune valorică, fundamentată practic, obiectiv.
Evenimentul a fost închis de către Dl Andrei NEGRU, dr. hab., prof. univ., care a mulțumit tuturor pentru participare, implicare și deschidere, constatând, în acord cu cei prezenți, faptul că scopul și obiectivele mesei rotunde au fost îndeplinite.