Conferința științifică națională cu participare internațională
Integrare prin cercetare și inovare
Atelierul Drept Public
La data de 11 noiembrie 2021, în contextul aniversării a 75-a a Universității de Stat din Moldova, în cadrul Facultății de Drept, Atelierul Drept Public, a avut loc tradiționala Conferință științifică națională cu participare internațională Integrare prin cercetare și inovare. Evenimentul a fost moderat de Dna CIOBANU Rodica, dr. hab., conf. univ. și de Dna CRECIUN Natalia, lector univ., în cadrul sesiunii fiind puse în discuție tematici dintre cele mai variate și actuale pentru realitatea juridică a Republicii Moldova și nu doar.
Evenimentul a fost deschis de Dna CIOBANU Rodica, care a salutat participanții și a invitat la deschidere, la comunicare și la discuții asupra subiectelor abordate.
Dna CIOBANU Rodica, dr. hab., conf. univ., a prezentat un raport cu privire la Indicatori ai modernizării guvernării în Republica Moldova. În discursul său, dimensiunea bunei guvernări a fost tratată într-o manieră multidimensională, fiind accentuată atât importanța implicării active a autorităților publice în exercitarea actului de guvernare, în accepțiune vastă, cât și a entităților nestatale și a fiecărui membru al societății, în calitate de participant activ la acest proces, prin prisma valorificării principiului democratic ce fundamentează statul de drept. A fost accentuată lipsa de încredere a oamenilor față de autoritățile publice – fapt constatat în rezultatul interpretării și evaluării unui chestionar realizat la acest capitol, în contextul Proiectului Modernizarea mecanismelor de guvernare axate pe protecția drepturilor omului. Printre aspectele problematice, care condiționează gradul de credibilitate al autorităților publice, au fost menționate mai multe domenii, precum: drepturile omului, integritatea, nivelul de profesionalism al funcționarilor publici ș.a. Cu titlu de soluție pentru depășirea unei asemenea percepții negative a actului de guvernare și a impactului acestuia asupra bunăstării sociale, asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a fost argumentată necesitatea revitalizării și reconfigurării rolului statului în acest proces, precum și creșterea semnificației actului democratic în sine și a valorilor democratice în promovarea participării și implicării. A fost remarcat și faptul că, deși la nivel internațional sau în contextul altor sisteme juridice, există unele recomandări, standarde și bune practici de exercitare a guvernanței, cu prioritizarea drepturilor omului, acestea nu pot fi implementate automat la nivel național, precum s-a mai întâmplat în realitatea noastră juridică și politică. E nevoie de adaptarea acestora la mediul conjunctural cultural, ideologic, juridic, legislativ etc.
Cu un discurs original a intervenit Dna ARAMĂ Elena, dr. hab., prof. univ., care, pe aceeași undă de analiză a indicatorilor bunei guvernări, a abordat subiectul Independența fără responsabilitate este incompatibilă cu democrația constituțională. Cercetarea a fost realizată în contextul evenimentelor politice și juridice care au marcat realitatea națională prin pronunțarea de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova, la data de 23 februarie 2021, a Hotărârii nr.6 pentru controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii Moldova nr.32-IX din 11 februarie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru (sesizarea nr.30a/2021). Au fost consolidate și fundamentate științific argumentele reprezentanților mediului academic (ale acad. GUCEAC Ion, dr. hab., prof. univ., ale Dlui ARSENI Alexandru, dr. hab., prof. univ.) cu privire la acest subiect de maximă importanță pentru societatea națională. Au fost tratate aspecte de competență ale autorităților publice centrale (cu privire la Președintele Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova), prin prisma principiului constituțional al separării puterilor în stat. Și, cu accente foarte bine punctate, a fost argumentată indispensabilitatea asumării responsabilității de către autoritățile publice, respectiv, de reprezentanții acestor autorități, prin respectarea legii. Dna ARAMĂ Elena a explicat și necesitatea valorificării revirimentului jurisprudențial, dacă circumstanțele cauzei justifică acest fapt, precum și a revenirii la veritabila formulă a suveranității naționale, în raport cu ceea ce s-ar încadra, mai degrabă, în conceptul suveranității autorităților publice – fapt inadmisibil într-o democrație și într-un stat de drept.
Lucrările conferinței au fost continuate de Dna SLUSARENCO Svetlana, dr., conf. univ., care a abordat un subiect de sensibilizare publică – Aplicarea bunelor practici privind participarea persoanelor cu dizabilități în exercițiul electoral. Au fost relevate dificultățile cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în procesul electoral, fie că este vorba de deficiențe locomotorii, de văz, de auz sau de altă natură. În contextul realității naționale, participarea persoanelor vizate la un asemenea proces democratic precum este cel electoral pare a fi o adevărată provocare. În acest sens, au fost semnalate chiar impedimente privind accesul fizic în sediile secțiilor de votare, impedimente privind gradul de comunicare cu personalul secțiilor de votare, atmosfera de ansamblu nefiind adaptată nevoilor stringente ale persoanelor cu deficiențe de văz și auz. Dna SLUSARENCO Svetlana a constatat, în rezultatul unei cercetări complexe a realității în acest domeniu, că, în ce privește capacitatea efectivă a persoanelor du dizabilități de a se implica în procesul electoral, aceasta este afectată atât de existența unor lacune în legislația pertinentă, cât și, mai ales, de absența unor bune practici de implementare a reglementărilor normativ-juridice existente, în direcția protejării și garantării participării tuturor cetățenilor la actul democratic și la procesul decizional. Este de remarcat necesitatea promovării rolului activ al organelor electorale în detectarea și implementarea acestor bune practici, de rând cu colaborarea interinstituțională (cu organele autorităților administrației publice locale, cu organizații non-guvernamentale specializate, cu alte instituții statale și nestatale), în vederea justificării și fundamentării democrației în sistemul juridic național.
Cu un discurs la tema Cât de independentă este oare faza incipientă a procedurii disciplinare în privința procurorilor în Republica Moldova? a intervenit Dna CRECIUN Natalia, lector univ.. Au fost examinate și interpretate standarde internaționale și reglementări normativ-juridice naționale, precum și studii doctrinare autohtone și străine privind disciplina procurorilor, în vederea delimitării dimensiunii de disciplină care se încadrează în conceptul administrării ierarhice a sistemului procuraturii de dimensiunea disciplinei care se încadrează în conceptul autoguvernării sistemului procuraturii pe principii de autonomie, reprezentativitate și responsabilitate. A fost susținută tendința care a luat amploare în contextul standardelor internaționale – privind necesitatea apropierii modului de gestionare a carierei procurorilor de cel de gestionare a carierei judecătorilor. În acest sens, raportat la sistemul juridic al Republicii Moldova, au fost semnalate anumite îngrijorări referitoare la gradul de independență a fazelor primare ale procedurilor disciplinare în privința procurorilor, dat fiind specificul organizării și funcționării Inspecției Procurorilor – entitate cu competențe importante în investigarea primară a cauzelor privind posibilele abateri disciplinare comise de procurori. Îngrijorările sunt alimentate din faptul că Inspecția Procurorilor, la nivel național, este o simplă subdiviziune a Procuraturii Generale, subordonată direct Procurorului General, acesta din urmă având vaste prerogative în raport cu organizarea și funcționarea Inspecției Procurorilor. Pentru depășirea acestei vulnerabilități, Dna CRECIUN Natalia a propus crearea Inspecției Procurorilor în calitate de organ specializat al Consiliului Superior al Procurorilor, acest fapt urmând a-i spori autoritatea, credibilitatea, imaginea, legitimitatea și reprezentativitatea.
Discursurile intervenienților au fost însoțite de întrebări, discuții, fiind abordate dileme care frământă societatea la etapa actuală. De asemenea, absolut toți participanții au acordat atenție sporită necesității promovării culturii integrității la nivelul autorităților publice, la nivelul profesiilor juridice. Una dintre ideile discutate aprins a fost elucidarea corelației dintre integritatea și profesionalismul funcționarilor publici (în special privind actorii din justiție și din marea politică), participanții lansând opinii proprii la subiect și venind cu exemplificări fundamentate științific și empiric.
Pe o notă de pozitivism, lucrările sesiunii au fost încheiate de moderatori, care au concluzionat cu fermitate asupra utilității organizării unor asemenea evenimente, în vederea promovării științei și a cercetării ca valori ale unei societăți deschise, proactive și creative.
